אטם‎ [Ancient Hebrew] verb; plug
[SN] אָטַם‎ (verb|shut)
realized lexeme(s): אְטֵם‎, אֲטֻם‎, אֹטֵם‎
אֹטֵם‎|verb, qal, participle, unknown, masculine, singular, absolute
אֲטֻמֹות‎|adjective, qal, participle (passive), unknown, feminine, plural, absolute
אֲטֻמִים‎|adjective, qal, participle (passive), unknown, masculine, plural, absolute
יַאְטֵם‎|verb, qal, imperfect, third person, masculine, singular