גזר‎ [Ancient Hebrew] verb; cut
[SN] גָּזַר‎ (verb|cut)
realized lexeme(s): גְזְר‎, גְזַר‎, גְזַרְ‎, גְזָר‎, גְזָרְ‎, גְּזֹר‎, גִּזְר‎, גָּזַר‎, גֹזֵר‎
גָּזַר‎|verb, qal, perfect, third person, masculine, singular
גֹזֵר‎|verb, qal, participle, unknown, masculine, singular, construct
גְּזֹרוּ‎|verb, qal, imperative, second person, masculine, plural
גִּזְרוּ‎|verb, qal, imperative, second person, masculine, plural
יִּגְזְרוּ‎|verb, qal, wayyiqtol, third person, masculine, plural
נִגְזַר‎|verb, nif‘al, perfect, third person, masculine, singular
נִגְזָרוּ‎|verb, nif‘al, perfect, third person, unknown, plural
נִגְזַרְנוּ‎|verb, nif‘al, perfect, first person, unknown, plural
נִגְזָרְתִּי‎|verb, nif‘al, perfect, first person, unknown, singular
תִגְזַר‎|verb, qal, imperfect, second person, masculine, singular