טול[Ancient Hebrew] verb; cast
[SN] טוּל‎ (verb|hurl)
realized lexeme(s): טִיל‎, טֲל‎, טִל‎, טֶל‎, טַל‎, טַלְ‎, טָל‎, טַלְטֶלְ
אֲטִילֶךָverb, hif‘il, imperfect, first person, unknown, singular, pronominal suffix, second person, masculine, singular
הוּטֲלוּverb, hof‘al, perfect, third person, unknown, plural
הֵטִילverb, hif‘il, perfect, third person, masculine, singular
הֲטִילֻנִיverb, hif‘il, imperative, second person, masculine, plural, pronominal suffix, first person, unknown, singular
הֵטַלְתִּיverb, hif‘il, perfect, first person, unknown, singular
יוּטַלverb, hof‘al, imperfect, third person, masculine, singular
יוּטָלverb, hof‘al, imperfect, third person, masculine, singular
יָּטֶלverb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, singular
יֻטָלverb, hof‘al, imperfect, third person, masculine, singular
יְטִלֻהוּverb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, plural, pronominal suffix, third person, masculine, singular
יָּטִלוּverb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, plural
מְטַלְטֶלְךָverb, pi“el, participle, unknown, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, second person, masculine, singular