קֶצֶף‎ [Ancient Hebrew] noun; anger
[SN] קֶצֶף‎ (subs|splinter|wrath)
realized lexeme(s): קִצְףּ‎, קִּצְףּ‎, קֶצְףּ‎, קֶצֶף‎, קֶּצֶף‎, קָצֶף‎
קֶצֶף‎|noun, masculine, singular, absolute
קֶּצֶף‎|noun, masculine, singular, absolute
קָצֶף‎|noun, masculine, singular, absolute
קֶצֶף‎|noun, masculine, singular, construct
קֶּצֶף‎|noun, masculine, singular, construct
קִּצְפֹּו‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, third person, masculine, singular
קִצְפִּי‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, first person, unknown, singular
קִצְפֶּךָ‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, second person, masculine, singular
קֶצְפְּךָ‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, second person, masculine, singular