עכר[Ancient Hebrew] verb; taboo
[SN] עָכַר‎ (verb|stir up)
realized lexeme(s): עֹוכֵר‎, עְכֳּרְ‎, עְכָּר‎, עֲכַרְ‎, עָכַר‎, עָכַרְ‎, עֹכְר‎, עֹכֵר
יַעְכֳּרְךָverb, qal, imperfect, third person, masculine, singular, pronominal suffix, second person, masculine, singular
נֶעְכָּרverb, nif‘al, perfect, third person, masculine, singular
נֶעְכָּרֶתverb, nif‘al, participle, unknown, feminine, singular, absolute
עֹוכֵרverb, qal, participle, unknown, masculine, singular, absolute
עָכַרverb, qal, perfect, third person, masculine, singular
עֹכֵרverb, qal, participle, unknown, masculine, singular, absolute
עֹכְרָיnoun, qal, participle, unknown, masculine, plural, absolute
עָכַרְתִּיverb, qal, perfect, first person, unknown, singular
עֲכַרְתֶּםverb, qal, perfect, second person, masculine, plural
עֲכַרְתָּנוּverb, qal, perfect, second person, masculine, singular, pronominal suffix, first person, unknown, plural