סתם‎ [Ancient Hebrew] verb; stop up
[SN] סָתַם‎ (verb|stop up)
realized lexeme(s): סְתֹּום‎, סָתוּם‎, סְתְּם‎, סְתֹם‎, סְתֹּם‎, סְתֻם‎, סִתְּם‎, סַתְּם‎, סָתַם‎, סָתֻם‎, סָּתֵם‎
הִסָּתֵם‎|verb, nif‘al, infinitive (construct), unknown, unknown, unknown, absolute
יִסְתֹּמוּ‎|verb, qal, imperfect, third person, masculine, plural
יִּסְתְּמוּ‎|verb, qal, wayyiqtol, third person, masculine, plural
יְסַתְּמוּם‎|verb, pi“el, wayyiqtol, third person, masculine, plural, pronominal suffix, third person, masculine, plural
סָתוּם‎|adjective, qal, participle (passive), unknown, masculine, singular, absolute
סְתֹּום‎|verb, qal, infinitive (construct), unknown, unknown, unknown, absolute
סָתֻם‎|noun, qal, participle (passive), unknown, masculine, singular, absolute
סְתֹם‎|verb, qal, imperative, second person, masculine, singular
סָתַם‎|verb, qal, perfect, third person, masculine, singular
סִתְּמוּם‎|verb, pi“el, perfect, third person, unknown, plural, pronominal suffix, third person, masculine, plural
סְתֻמִים‎|verb, qal, participle (passive), unknown, masculine, plural, absolute
תִּסְתֹּמוּ‎|verb, qal, imperfect, second person, masculine, plural