שׁכם[Ancient Hebrew] verb; rise early
[SN] שָׁכַם‎ (verb|start)
realized lexeme(s): שְׁכִּים‎, שְׁכֵּים‎, שְׁכִּם‎, שְׁכֵּם‎, שְׁכַּםְ
אַשְׁכֵּיםverb, hif‘il, imperfect, first person, unknown, singular
הַשְׁכֵּיםadverb, hif‘il, infinitive (absolute), unknown, unknown, unknown, absolute
הַשְׁכֵּיםverb, hif‘il, infinitive (absolute), unknown, unknown, unknown, absolute
הִשְׁכִּיםverb, hif‘il, perfect, third person, masculine, singular
הִשְׁכִּימוּverb, hif‘il, perfect, third person, unknown, plural
הַשְׁכֵּםadverb, hif‘il, infinitive (absolute), unknown, unknown, unknown, absolute
הַשְׁכֵּםverb, hif‘il, imperative, second person, masculine, singular
הַשְׁכֵּםverb, hif‘il, infinitive (absolute), unknown, unknown, unknown, absolute
הִשְׁכַּמְתֶּםverb, hif‘il, perfect, second person, masculine, plural
יַּשְׁכִּימוּverb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, plural
יַּשְׁכֵּםverb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, singular
יַּשְׁכִּמוּverb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, plural
מַשְׁכִּיםverb, hif‘il, participle, unknown, masculine, singular, absolute
מַשְׁכִּימֵיverb, hif‘il, participle, unknown, masculine, plural, construct
נַשְׁכִּימָהverb, hif‘il, imperfect, first person, unknown, plural
תַּשְׁכִּיםverb, hif‘il, imperfect, second person, masculine, singular