מִקְנֶה‎ [Ancient Hebrew] noun; purchase
[SN] מִקְנֶה‎ (subs|cattle)
realized lexeme(s): מִקְן‎, מִקְןֵ‎, מִקְנֵה‎, מִקְנֶה‎, מִּקְנֵה‎, מִּקְנֶה‎, מִקְנֵי‎, מִקְנֶי‎
מִקְנֶה‎|noun, masculine, singular, absolute
מִּקְנֶה‎|noun, masculine, singular, absolute
מִקְנֵה‎|noun, masculine, singular, construct
מִּקְנֵה‎|noun, masculine, singular, construct
מִקְנֵהוּ‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, third person, masculine, singular
מִקְנֵהֶם‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, third person, masculine, plural
מִקְנַי‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, first person, unknown, singular
מִקְנֵיהֶם‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, third person, masculine, plural
מִקְנֶיךָ‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, second person, masculine, singular
מִקְנֵיכֶם‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, second person, masculine, plural
מִקְנְךָ‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, second person, masculine, singular
מִקְנֵכֶם‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, second person, masculine, plural
מִקְנֵנוּ‎|noun, masculine, singular, absolute, pronominal suffix, first person, unknown, plural