מִשְׁבָּת‎ [Ancient Hebrew] noun; ruin
[SN] מִשְׁבָּת‎ (subs|cessation)
realized lexeme(s): מִשְׁבַּתּ‎
מִשְׁבַּתֶּהָ‎|noun, masculine, plural, absolute, pronominal suffix, third person, feminine, singular