רפס‎ [Ancient Hebrew] verb; [uncertain]
[SN] רָפַס‎ (verb|stamp)
realized lexeme(s): רְפֹּס‎, רַפֵּס‎
הִתְרַפֵּס‎|verb, hitpa“el, imperative, second person, masculine, singular
מִתְרַפֵּס‎|verb, hitpa“el, participle, unknown, masculine, singular, absolute
תִּרְפֹּס‎|verb, qal, wayyiqtol, second person, masculine, singular