מַסְמֵר
[Ancient Hebrew]
noun
;
nail
[SN]
מַסְמֵר
(subs|nail)
realized lexeme(s):
מִסְמְר
,
מִּסְמְר
,
מַסְמְר
מִסְמְרֹות
|
noun, masculine, plural, absolute
מִּסְמְרִים
|
noun, masculine, plural, absolute
מַסְמְרִים
|
noun, masculine, plural, absolute
noun, masculine, plural, absolute
noun
noun
not applicable
not applicable
not applicable
masculine
plural
absolute
unknown
unknown
unknown
Isa 41:7
;
1Ch 22:3
;
2Ch 3:9