פוק‎ [Ancient Hebrew] verb; totter
[SN] פּוּק‎ (verb|reel), פּוּק‎ (verb|bring out)
realized lexeme(s): פִיק‎, פֵק‎, פֶק‎, פָּק‎
יָפִיק‎|verb, hif‘il, imperfect, third person, masculine, singular
יָּפֶק‎|verb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, singular
מְפִיקִים‎|verb, hif‘il, participle, unknown, masculine, plural, absolute
פָּקוּ‎|verb, qal, perfect, third person, unknown, plural
תָפֵק‎|verb, hif‘il, imperfect, second person, masculine, singular
תָּפֵק‎|verb, hif‘il, imperfect, second person, masculine, singular