סוך‎ [Ancient Hebrew] verb; anoint
[SN] סוּךְ‎ (verb|pour)
realized lexeme(s): סוּך‎, סוּךְ‎, סֹוךְ‎, סֶךְ‎, סַךְ‎, סָךְ‎, סֻך‎
אֲסֻכֵךְ‎|verb, qal, wayyiqtol, first person, unknown, singular, pronominal suffix, second person, feminine, singular
יָּסֶךְ‎|verb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, singular
יְסֻכוּם‎|verb, qal, wayyiqtol, third person, masculine, plural, pronominal suffix, third person, masculine, plural
סֹוךְ‎|adverb, qal, infinitive (absolute), unknown, unknown, unknown, absolute
סַכְתְּ‎|verb, qal, perfect, second person, feminine, singular
סָכְתִּי‎|verb, qal, perfect, first person, unknown, singular
תָסוּךְ‎|verb, qal, imperfect, second person, masculine, singular
תָּסוּכִי‎|verb, qal, imperfect, second person, feminine, singular