נזה‎ [Ancient Hebrew] verb; spatter
[SN] נָזָה‎ (verb|spring|spurt)
realized lexeme(s): ז‎, זֵּה‎, זֶּה‎, זָּה‎, זֵּי‎
הַזֵּה‎|verb, hif‘il, imperative, second person, masculine, singular
הִזָּה‎|verb, hif‘il, perfect, third person, masculine, singular
הִזֵּיתָ‎|verb, hif‘il, perfect, second person, masculine, singular
יַּז‎|verb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, singular
יֵז‎|verb, qal, imperfect, third person, masculine, singular
יִּז‎|verb, qal, wayyiqtol, third person, masculine, singular
יַזֶּה‎|verb, hif‘il, imperfect, third person, masculine, singular
יִזֶּה‎|verb, qal, imperfect, third person, masculine, singular
מַזֵּה‎|noun, hif‘il, participle, unknown, masculine, singular, construct