דמם‎ [Ancient Hebrew] verb; rest
[SN] דָּמַם‎ (verb|be dumb|wail)
realized lexeme(s): דֹּום‎, דֹּוםּ‎, דֹומַםְ‎, דְּם‎, דִםּ‎, דַםּ‎, דַּםּ‎, דָםּ‎, דָּםּ‎, דֹםּ‎, דֹּם‎, דֹּםּ‎
אֶדֹּם‎|verb, qal, wayyiqtol, first person, unknown, singular
דֹּום‎|verb, qal, imperative, second person, masculine, singular
דֹּומִּי‎|verb, qal, imperative, second person, feminine, singular
דֹומַמְתִּי‎|verb, pi“el, perfect, first person, unknown, singular
דֹּם‎|verb, qal, imperative, second person, masculine, singular
דֹמּוּ‎|verb, qal, imperative, second person, masculine, plural
דֹּמּוּ‎|verb, qal, imperative, second person, masculine, plural
דָמּוּ‎|verb, qal, perfect, third person, unknown, plural
דֹמִּי‎|verb, qal, imperative, second person, feminine, singular
הֲדִמָּנוּ‎|verb, hif‘il, perfect, third person, masculine, singular, pronominal suffix, first person, unknown, plural
יִדֹּם‎|verb, qal, imperfect, third person, masculine, singular
יִּדֹּם‎|verb, qal, wayyiqtol, third person, masculine, singular
יִדַּמּוּ‎|verb, nif‘al, imperfect, third person, masculine, plural
יִדָּמּוּ‎|verb, nif‘al, imperfect, third person, masculine, plural
יִדְּמוּ‎|verb, qal, imperfect, third person, masculine, plural
נִדְּמָה‎|verb, qal, imperfect, first person, unknown, plural
נָדַמּוּ‎|verb, nif‘al, perfect, third person, unknown, plural
תִּדֹּם‎|verb, qal, imperfect, third person, feminine, singular
תִּדַּמּוּ‎|verb, nif‘al, imperfect, second person, masculine, plural
תִּדֹּמִּי‎|verb, qal, imperfect, second person, feminine, singular