אֵילֹון
[Ancient Hebrew]
proper noun
; person;
[judge]
[SN]
אֵילֹון
(nmpr|Elon)
realized lexeme(s):
אֵילֹון
,
אֵילֹן
,
אֵלֹון
אֵילֹון
|
proper noun, masculine, singular, absolute
אֵילֹן
|
proper noun, masculine, singular, absolute
אֵלֹון
|
proper noun, masculine, singular, absolute
proper noun, masculine, singular, absolute
proper noun
proper noun
not applicable
not applicable
not applicable
masculine
singular
absolute
not applicable
not applicable
not applicable
Gen 26:34
;
Gen 36:2
;
Jdg 12:11
;
Jdg 12:12