רוח‎ [Ancient Hebrew] verb; be spacious
[SN] רָוַח‎ (verb|be wide), רוּחַ‎ (verb|smell)
realized lexeme(s): רְוַח‎, רָוַח‎, רֻוָּח‎, רַח‎, רִיח‎, רִיחַ‎
אָרִיחַ‎|verb, hif‘il, imperfect, first person, unknown, singular
הָרִיחַ‎|verb, hif‘il, infinitive (construct), unknown, unknown, unknown, absolute
הֲרִיחֹו‎|noun, hif‘il, infinitive (construct), unknown, unknown, unknown, absolute, pronominal suffix, third person, masculine, singular
הֲרִיחֹו‎|verb, hif‘il, infinitive (construct), unknown, unknown, unknown, absolute, pronominal suffix, third person, masculine, singular
יִרְוַח‎|verb, qal, imperfect, third person, masculine, singular
יָרַח‎|verb, hif‘il, imperfect, third person, masculine, singular
יָּרַח‎|verb, hif‘il, wayyiqtol, third person, masculine, singular
יָרִיחַ‎|verb, hif‘il, imperfect, third person, masculine, singular
יְרִיחוּן‎|verb, hif‘il, imperfect, third person, masculine, plural
יְרִיחֻן‎|verb, hif‘il, imperfect, third person, masculine, plural
מְרֻוָּחִים‎|noun, pu“al, participle (passive), unknown, masculine, plural, absolute
רָוַח‎|verb, qal, perfect, third person, masculine, singular